Wednesday 30 July 2014

Scrisoare deschisă 

Oficiul MOST a semnat, de comun cu alte Oficii în domeniul educaţiei,cercetării şi inovării cu sediul în Bruxelles, o scrisoare deschisă adresată candidatului desemnat la funcţia de Preşedinte al Comisiei Europene şi deputaţilor aleşi în Parlamentul European, în care a fost reiterată importanţa educaţiei, cercetării şi inovării pentru dezvoltarea de mai departe a Uniunii Europene. 

OPEN LETTER on the importance of education, research and innovation

The EU has an exciting time ahead with newly elected MEPs, a new President of the European Council as well as a new President of the European Commission. Candidates for the latter position put forward by the political parties in the European Parliament were and are debating the future of the EU to large audiences however a vision on the future of the EU in the field of education, research and innovation has remained absent in these debates. The IGLO[1] offices signing this open letter would therefore like to draw the attention to the importance of the knowledge triangle for boosting economic growth and jobs in the Europe.
On 1 January 2014, the EU programmes Horizon 2020 for research and innovation and the Erasmus+ programme for education youth and sports formally started. After two years of tough negotiations on the contents and the budgets, consensus was reached. The results indicated that investment in the knowledge triangle got the highest attention of the EU. Not only do these programmes show that education, research and innovation have an important role to play, also EU policies such as the European Research Area and Rethinking Education and Opening up Education demonstrate that cooperation and sharing best practices can indeed bring about respectively more coordinated national research systems and mobility of researchers, students and teachers.
IGLO would like to point out that investment in education, research and innovation are a key component in the toolbox for finding sustainable solutions not only to the societal challenges but also to the economic issues Europe is facing. These investments create new turnover, new permanent jobs and sustainable solutions to our big societal challenges. Without new knowledge and innovations Europe is not going to find its role in the changing global arena. Hence, Horizon 2020 and Erasmus+ must be better exposed in the political agenda as education, research and innovation are fundamental to Europe, to be one of the main actors in the changing global arena. Therefore, research, innovation and education policies need to have strong leaders who can bring the knowledge triangle dimension into the relevant European discussions with proper weight.
We therefore urge the newly (to be) elected representatives of the European institutions to take the above mentioned duly into account because we believe that the investments in research, innovation and education are essential pre-requisites to secure growth and jobs in the future of the European Union.
SwissCore                                                  
 Home           Haut du formulaire





[1] IGLO is an informal association of Brussels-based non-profit R&D Liaison Offices. The aim of the network is to facilitate and enhance the interaction, information exchange and cooperation between members of IGLO, their national research systems and the European institutions on issues related to EU R&D.(http://www.iglortd.org/)

Monday 21 July 2014

START – Danube Region Project Fund 
START is a new pilot initiative of the EUSDR and provides Seed Money for the development and implementation of Danube Region projects. Seed Money means that beneficiaries receive an early pre-financing in order to cover the project expenses from the beginning. This helps especially small organisations with limited resources to START their projects.
START is coordinated by PAC 10 (Priority Area Coordination 10 of the EUSDR) of the City of Vienna, with the involvement of all Priority Areas. EuroVienna ensures the operational implementation of the Facility.
The total allocation to START amounts to € 900.000,-, financed for 95% by the European Commission and for5% by the City of Vienna. The implementation of START will run until the end of 20162 calls for project proposals are foreseen.
Basic principles to be eligible for START funding:
  • Projects located in the entire Danube Region:
    • EU Member States: Germany (Baden-Württemberg and Bavaria), Austria, Hungary, Czech Republic, Slovak Republic, Slovenia, Bulgaria, Romania and Croatia;
    • EU Accession Countries: Serbia, Bosnia and Herzegovina and Montenegro and
    • Non-EU Countries: Moldova and Ukraine (part of the country located in the Danube Region).
  • In principle, projects must involve at least two partners from two EUSDR countries.
  • Eligible applicants are public or private organisations with legal personality (no individuals). START is especially designed for small institutions, non-governmental and civil society organisations.
  • Projects which address topic(s) from at least one of the Priority Areas (PA) of the EUSDR:
  • Projects must be of public interest and have a macro-regional impact.
  • Project duration: up to one year.
Detalii despre program pot fi vizualizate la următorul link.

Thursday 10 July 2014

Parteneriate UE-întreprinderi pentru încurajarea inovării: primul miliard de euro alocat proiectelor
     Parteneriatele de cercetare dintre UE, sectorul privat și statele membre au prezentat astăzi primele lor cereri de proiecte și de parteneri în cadrul programului Orizont 2020, programul UE de cercetare și de inovare în valoare de 80 de miliarde de euro. Cu o sumă totală de 1,13 miliarde de euro din fonduri publice, la care se adaugă o sumă comparabilă din partea partenerilor privați, prima rundă de finanțare va fi dedicată unor proiecte având ca scop îmbunătățirea vieții oamenilor și stimularea competitivității internaționale a industriei europene. Aceste proiecte vor viza, printre altele, noi tratamente pentru diabet și pentru afecțiuni oculare, precum și darea în funcțiune a zeci de vehicule rutiere pe bază de hidrogen și de stații de realimentare cu combustibil.
José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, a declarat: „Vom putea face față cu succes provocărilor uriașe cu care ne confruntăm doar dacă cele mai competente minți din mediul academic, din mediul industrial, din IMM-uri, din institutele de cercetare și din alte organizații lucrează împreună. Acesta este obiectivul parteneriatelor public-privat: să ne unim forțele pentru a îmbunătăți viața europenilor, pentru a crea locuri de muncă și pentru a stimula competitivitatea în UE. Angajamentul nostru este ca bugetul UE să se concentreze cu prioritate pe relansarea economică, iar parteneriatele merg în această direcție; primele cereri de propuneri însumează 1,1 miliarde de euro, la care se va adăuga o sumă similară din partea partenerilor privați, în cadrul unui pachet în valoare totală de 22 de miliarde de euro, destinat să contribuie la îmbunătățirea vieții oamenilor și la stimularea competitivității internaționale a industriei europene. Ele vor continua să producă rezultate pe care nicio țară, nicio întreprindere și nici chiar Uniunea Europeană însăși nu ar putea să le obțină singură.”
Lansarea primelor cereri are loc practic la aproape un an după ce Comisia Europeană a prezentat „Pachetul privind investițiile în inovare”, un set de propuneri vizând crearea a șapte parteneriate public-privat și a patru parteneriate public-public (a se vedea IP/13/668). Aceste parteneriate se vor derula în mai multe domenii-cheie, cum ar fi medicamentele, transportul, electronica și bioeconomia, și au o valoare totală de peste 22 de miliarde de euro. Propunerile au fost adoptate de Parlamentul European (a se vedeaSTATEMENT/14/128), precum și de Consiliul UE (a se vedea STATEMENT/14/149).
Directorii generali, directorii de exploatare și directorii tehnologici ai partenerilor privați s-au exprimat în numele celor șapte parteneriate: „Întreprinderile comune au demonstrat succesul modelului de parteneriat public-privat. Întreprinderile comune au obținut deja rezultate care contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și a competitivității Europei. Suntem mândri să facem parte din aceste noi parteneriate din cadrul Orizont 2020 și ne bucurăm că s-au lansat la doar un an după ce au fost propuse de Comisie. Acum este timpul să trecem la acțiune și să producem și mai multe rezultate care vor contribui la creșterea economică, la crearea de locuri de muncă și la îmbunătățirea calității vieții.”
La evenimentul de lansare organizat astăzi la Bruxelles, partenerii privați au fost reprezentați de: Roch Doliveux, directorul general al UCB, Henri Winand, directorul general al Intelligent Energy, Jean-Paul Herteman, președintele și directorul general al grupului Safran, Peder Holk Nielsen, directorul general al Novozymes, Jean-Marc Chery, directorul de operațiuni al STMicroelectronics, Jochen Eickholt, directorul general al Divison Rail Systems, Siemens AG, Infrastructure & Cities Sector și Massimo Garbini, directorul general al ENAV.
Context
Cele șapte parteneriate public-privat lansate astăzi reprezintă o investiție totală de 19,5 miliarde de euro în cercetare și inovare, care se va întinde pe următorii șapte ani. Contribuția UE la acest buget, în valoare de 7,3 miliarde de euro, va permite deblocarea unor investiții de 12,2 miliarde de euro din partea sectorului privat și a statelor membre. Împreună cu alte patru parteneriate de tip public-public cu statele membre, ele formează „Pachetul privind investițiile în inovare”, reprezentând peste 22 de miliarde de euro, o investiție în viitorul Europei.
Aceste parteneriate se desfășoară într-o serie de domenii cheie:
  • Inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 (IMI2): pentru dezvoltarea generației următoare de vaccinuri, medicamente și tratamente, cum ar fi noi antibiotice (site de internet | fișă informativă);
  • Pile de combustie și hidrogen 2 (FCH2): pentru a accelera introducerea pe piață a unor tehnologii nepoluante și eficiente în domeniul energiei și al transporturilor (site de internet | fișă informativă);
  • Clean Sky 2 (CS2): pentru dezvoltarea unor aeronave mai ecologice, mai silențioase, cu emisii de CO2mult mai scăzute (site de internet fișă informativă);
  • Bioindustrii (BBI): pentru utilizarea resurselor naturale regenerabile și a tehnologiilor inovatoare pentru produse de uz cotidian mai ecologice (site de internet | fișă informativă);
  • Componente și sisteme electronice pentru o poziție de lider a Europei (ECSEL): pentru a stimula capacitățile europene de fabricare a produselor electronice (site de internet | fișă informativă);
  • Shift2Rail: pentru dezvoltarea unor trenuri și a unei infrastructuri feroviare mai eficiente, care să reducă drastic costurile și să amelioreze capacitatea, fiabilitatea și punctualitatea (site de internet | fișă informativă);
  • SESAR 2020: pentru a dezvolta sistemul european de management al traficului aerian de nouă generație, care va îmbunătăți performanțele transportului aerian (site de internet | fișă informativă).
La cererile competitive lansate de aceste parteneriate pot participa companiile, IMM-urile, universitățile, organizațiile de cercetare și alte organizații. Cele mai bune proiecte vor fi selectate pentru finanțare în urma unei evaluări inter pares
Preluat de pe site-ul oficial al Comisiei Europene

Wednesday 9 July 2014

             Consultarea publică privind „Science 2.0”
      Comisia Europeană a lansat, în data de 3 iulie, o consultare publică privind „Science 2.0”, cu scopul de a evalua tendința către un mod de cercetare și de inovare mai deschis, bazat pe date și axat pe cetățeni. Cercetătorii folosesc instrumente digitale pentru a implica mii de persoane în activitatea de cercetare, de exemplu, cerându-le să raporteze dacă s-au îmbolnăvit de gripă, pentru a putea monitoriza focarele de gripă și a face previziuni privind eventualele epidemii. Oamenii de știință sunt, de asemenea, mai deschiși: partajându-și rezultatele cercetării pe internet încă din etapele inițiale, ei își compară activitatea și poartă discuții pentru a o ameliora. Într-o măsură tot mai mare, publicațiile științifice sunt disponibile online în mod gratuit. După unele estimări, 90 % dintre toate datele disponibile în lume au fost generate în ultimii doi ani, iar producția de date științifice crește în fiecare an cu 30 %.
Consultarea va examina gradul de conștientizare și de participare la aceste tendințe și va colecta opinii cu privire la oportunitățile create de „Science 2.0” pentru a consolida competitivitatea sectorului european al științei și cercetării. Termenul-limită pentru trimiterea răspunsurilor este 30 septembrie 2014.
Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare și știință, a declarat: „Science 2.0 revoluționează concepția noastră despre știință – de la analiză și schimbul de date și publicații la cooperarea la nivel mondial. De asemenea, cetățenii au posibilitatea să participe la căutarea de noi cunoștințe. Întregul proces științific devine mai transparent și mai eficient, dar acest lucru dă în același timp naștere la preocupări legate deintegritate și calitate. Iată de ce am dori să aflăm care sunt opiniile cetățenilor despre modul în care putem garanta că „Science 2.0” se dezvoltă într-un mod pozitiv pentru Europa.”
Vicepreședintele Comisiei Europene, Neelie Kroes, responsabilă cu Agenda digitală, a declarat: „În prezent, tehnologia și instrumentele digitale ne oferă posibilitatea unor noi transformări, îmbunătățind calitatea cercetării și inovării și făcându-le mai utile pentru cetățeni și societate. Ne îndreptăm către o activitate științifică deschisă și digitală — o tendință graduală, dar de neoprit. Această tendință și dorința de a o pune în practică nu vin din partea politicienilor, ci din partea comunităților științifice și academice, iar eu sunt hotărâtă să-i acord întregul meu sprijin.”
Comisia Europeană a inclus deja unele aspecte legate de „Science 2.0” în politicile sale. În special, accesul deschis la publicațiile științifice este obligatoriu pentru cercetarea efectuată în cadrul programului Orizont 2020, noul program de cercetare și inovare al UE. De asemenea, a fost lansat un proiect-pilot privind datele de cercetare deschise. Prin intermediul programelor sale de cercetare, UE finanțează, de asemenea, un număr de proiecte științifice pentru cetățeni și sprijină o parte a infrastructurii electronice care stă la baza Science 2.0.
Mai multe informații pot fi vizualizate accesînd acest link.

Wednesday 2 July 2014

Asocierea Republicii Moldova la UE prinde contur


 Astăzi, 1 iulie, Republica Moldova a semnat, concomitent cu statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania şi Bosnia şi Herţegovina) Acordul de Asociere la Programul european pentru cercetare-inovare Orizont 2020 (H2020).
        Astfel, urmare a semnării în data de 27 iunie a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, H2020 devine primul program comunitar la care se asociază țara noastră, iar Republica Moldova devine prima țară din cadrul Parteneriatului Estic ce va deține acest statut.
        Acordul va intra în vigoare retroactiv, începînd cu 1 ianuarie 2014, astfel încît entitățile fizice și juridice reprezentînd țara noastră obțin drepturi similare cu cele din statele membre ale UE, în cadrul apelurilor Programului H2020 (inclusiv cele curente – a se vedea pagina http://www.h2020.md/). La program pot participa instituţii de cercetare şi universităţi, dar şi sectorul asociativ şi cel de afaceri.

Din partea Republicii Moldova Acordul a fost semnat de către acad. Gheorghe Duca, Preşedintele AŞM. Înregistrarea ceremoniei de semnare poate fi vizualizată la următorul link: http://ec.europa.eu/avservices/video/player.cfm?ref=I090917